Matache – Ultima Oră

matache.info – actualitatea despre Hala Matache Măcelarul

Matache – Ultima Oră header image 3

Reacţii

Dacă până şi în Senegal se poate

“Am locuit in aceasta zona. Cred ca vechea atmosfera se poate integra arhitectonic intr-o noua identitate. Daca pana si in Senegal se poate – cu piata Karmel din Dakkar – ar fi ridicol si deplorabil sa nu se poata intr-o tara a Uniunii Europene! Succes!”
Grete Tartler, scriitor si diplomat, 12.02.2011 – via www.causes.com/MATAKE


L’urbanisme postcommuniste est plus encore démolisseur que l’urbanisme communiste

“Il semble, au-delà même de tout scandale, que l’urbanisme postcommuniste est plus encore démolisseur que l’urbanisme communiste… Déjà sous Ceausescu on a démoli beaucoup d’immeubles et de zones urbaines de valeur, mais à présent, que ce soit à Bucarest, à Cluj, dans d’autres villes et bourgs, ou dans les zones rurales les plus belles du pays, tout s’effondre (voir la tragédie architecturale du Maramures)… en raison d’un mélange original de bêtise, de canaillerie et de corruption maffieuse…. Défendons les Halles Matache entre autres choses….”
“Mi se pare, dincolo de orice scandal, că urbanismul postcomunist este astăzi mai demolator decît a fost cel comunist-ceausist… Deja sub Ceausescu s-au dărâmat foarte multe clădiri şi zone urbane de valoare… Dar acum, ba la Bucureşti, ba la Cluj, ba în zonele rurale cele mai frumoase ale ţării, se duce totul de rîpă datorită unui amestec de imbecilitate, de lichelism şi de corupţie mafiotă… Apărăm Hala Matache, printre altele.“
Claude Karnoouh, antropolog si sociolog francez,  12.02.2010, via facebook


Mediocrul nu învaţă decât din experienţa proprie, numai inteligentul învaţă din a altora.

Remarcabila demontarea concisa a celor 10 mituri despre Diametrala N-S.
Ma tot intreb de ce e nevoie sa repetam, cu intarziere, acele tipuri de interventii asupra orasului pe care experienta occidentala le-a infirmat de ani buni; moduri de a gandi si administra orasul brutale, ireversibile sau greu reparabile, tipuri de operatii pentru care s-au gasit intre timp solutii mai subtile, mai fine si mai adecvate problemelor reale? In fond, tocmai intarzierea ar trebui sa fie un atu si sa ne ajute sa adoptam metode si solutii cu adevarat actuale, adecvate si durabile, care sa ne evite repetarea acelor erori deja cunoscute. De ce nu reflectam la experienta ultimilor ani de gestiune a orasului occidental, tocmai pentru ca, prin forta lucrurilor, beneficiem de perspectiva?
Cum se zice, mediocrul nu invata decat din experienta proprie, numai inteligentul invata din a altora. Chiar nu putem fi mai inteligenti?
Ana Maria Zahariade, profesor la Universitatea de Arhitectura Ion Mincu, catedra de Istoria si teoria arhitecturii, 18.02.2011, via piatamatache.info

13 comentarii

13 comentarii până acum ↓

  • Sorin

    Hai lasati-o mai moale. AVEM NEVOIE DE DRUMURI ADEVARATE (indiferent ca se numesc autostrazi sau expres sau cum s-or mai numi).
    De ce nu faceti nimic pentru Cinematograful FEROVIAR ????
    sau pentru MAGAZINUL SORA ?? sau Baia Centrală ??
    De ce a devenit brusc atat de importanta Hala Matache ?? Istoria arhitecturii romanesti se rezuma doar la asta ??

    • MG

      Stimate Domn,
      Nu stiu exact ce intelegeti prin “Drumuri adevarate”. Daca va referiti la autostrazi urbane, sintem impotriva, din motivele expuse ma jos. Daca va referiti la strazi bine pavate si fara balti, sintem de acord.
      Actiunea pe care o sprijinim vizeaza conservarea tutror cartierelor din Bucurestiul istoric, care, in acceptia noastra depaseste cu mult cele 5 strazi din zona Lipscani si include cladirile pe care le citati. In ceea ce priveste lupta noastra pentru Hala Matache vizeaza intreaga zona Buzesti – Berzei care se afla in pericol (o parte nu se mai afla, caci a fost distrusa).

      De fiecare data cind ii acuzati pe concetatenii dumneavoastra ca nu au actionat pentru salvarea unor cladiri sau cartiere puneti-va mai intii dumneavoastra insiva intrebarea “eu ce am facut ?”.

      Noi facem atit cit putem, ca benevoli, care isi aloca o parte din timpul liber, dupa servici, acestei cauze. Veniti si dati-ne o mina de ajutor.

  • CUCU Sorin

    Nu sunt de acord cu initiativele dumneavoastra. Nu cred ca Hala Matache este o costructie care trebuie salvata si pastrata pe actualul amplasament cu orice pret. Salvarea orasului din orice punct de vedere si mai ales din punct de vedere arhitectural depinde in primul rand de infrastructura. Orasul trebuie sa fie functional, sa isi serveasca cetatenii, sa le usureze existenta mai ales in acord cu timpul prezent. Un oras muzeu, un oras incremenit in propriul trecut poate fi o perspectiva atragatoare pentru unii dar cei mai multi au nevoie de functionalitate, de ceva care sa le alimenteze dorita prosperitate. Sunt atragatoare orasele istorice precum de exemplu Sighisoara dar cati traiesc acolo si cum traiesc? Apoi sunt orase in care s-au taiat largi bulevarde fara se le stirbeasca farmecul asa cum e Parisul.

    • MG

      Stimate Domn Cucu,
      In primul rind, va multumim pentru civilitatea cu care va exprimati. Subliniez acest lucru caci numarul de comentarii pe un ton civilizat pe care le primim, este infim.
      Am sa va raspund citindu-l pe Cristian Ghinea, caruia ii multumim pe aceasta carte pentru excelentul sau articol “O carte de la Theodor Paleologu” :
      http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/o-carte-de-la-theodor-paleologu-235225.html

      “Apărută în acest an la Editura igloo media, numele complet este “Viaţa între clădiri – utilizările spaţiului public”. Şi chiar este o carte care ar trebui să devină lectură obligatorie pentru toţi candidaţii la primărie. “Viaţa între clădiri” este un manual de cum să redai un oraş oamenilor. Este plin de fotografii, scheme şi explicaţii despre cum folosesc oamenii spaţiul public şi despre cum să faci acest spaţiu public mai plăcut. Jan Gehl pleacă de la ideea simplă că oamenilor le plac spaţiile comune, că oraşul este în primul rând un prilej de socializare. Nenumărate exemple practice din carte arată că dacă dai oamenilor prilejul să se plimbe, să vorbească, să facă lucruri în comun, atunci o vor face. Dacă nu, nu. Gehl vine în contra acelui curent din arhitectură şi urbanism numit (în mod bizar) funcţionalism. Funcţionaliştii ăştia – cu celebrul Le Corbusier în frunte – au produs cele mai mari dezastre urbanistice din epoca modernă. Totul a plecat de la ideea stupidă că oraşele alea vechi, dezvoltate organic, cu străduţe mici şi pline de oameni, cu piaţete, curţi, mahalale, bisericuţe, adică tot ce a produs organic cultura urbană în mii de ani, ei bine, toate astea erau greşite. Nu erau ştiinţifice. Nu erau sanitare.

      Deci, funcţionaliştii s-au apucat să facă ei oraşe “funcţionale”. Fiecare om avea nevoie de x metri de spaţiu, soarele trebuia să intre într-un anumit fel pe ferestre, străzile trebuiau să fie largi şi aerisite, locuirea trebuia să fie separată de comerţ, job şi de activităţile de relaxare. Sună bine, nu? Şi ar fi fost perfect pentru nişte roboţi. Dar oamenii reali le-au dat mereu peste nas funcţionaliştilor, toate oraşele făcute după acele principii, de la celebrul eşec Brasilia, la mare parte din Bruxelles şi mai toate oraşele industrializate de comunişti au fost eşecuri. Pur şi simplu blocurile sînt prea mari pentru ca oamenii să aibă spaţii comune (şi le place să se vadă unii cu alţii, să socializeze). Pur şi simplu bulevardele alea septice nu permit interacţiunea umană. Şi tot aşa. Iar Gehl explică prin nenumărate studii de ce se întâmplă asta. De pildă, oamenii fug de verticală, deci evitaţi spaţiile publice pe niveluri. Dacă totuşi e musai, nu puneţi trepte, ci pante, oamenii ocolesc sistematic treptele şi preferă pantele. Dacă e să puneţi bănci în pieţe, nu le aruncaţi de-al valma peste tot, ci pe margini, acolo se adună oamenii natural, cu spatele protejat şi cu privirea spre alţi oameni. Cartea e plină de asemenea aparent nimicuri care fac din oraşe o casă comună.

      Avem nevoie în Bucureşti de Jan Gehl sau măcar de ideile lui? În mod clar. Avem un oraş la maşinilor şi nu al oamenilor. Nu degeaba, oraşe ca Bruxelles, desfigurat în anii 70 de funcţionalişti, se întorc acum la tradiţie şi încearcă să reînvie locuri şi microcomunităţi. Nu degeaba odiosul bulevard Victoria Socialismului este permanent gol şi bucureştenii se înghesuie în centrul vechi, pe străduţele alea înguste. Ideile lui Gehl sînt iar şi iar confirmate în practică. Avem nevoie de un primar care să înţeleagă logica asta şi să redea oraşul oamenilor. Avem nevoie de politici agresive contra maşinilor care pur şi simplu ne sufocă. Nu te poţi plimba în oraşul ăsta pentru că maşinile au încălecat trotuarele. Fără o taxă de intrare în centrul oraşului nu se va schimba nimic. Sorin Oprescu este un tip primitiv care crede că un oraş modern înseamnă autostrăzi. Pur şi simplu, omul ăsta este cu o epocă în urmă, habar nu are de ultimele tendinţe şi experienţe în materie de urbanism. S-a oprit din citit acum 30 de ani. Altfel nu se gândea să taie oraşul în două cu un mega-bulevard Uranus. Pe acolo se va circula cu mare viteză şi zona va fi distrusă pentru oameni. Pentru că oamenii nu trăiesc în viteză în interiorul oraşelor, după cum arată Gehl (cine se oferă să-l hărţuiască pe Sorin Oprescu dîndu-i exemplare din cartea asta pe unde îl prinde?)”

      • AM

        Putem sa-l hartuim pe Oprescu dandu-i ca exemplu si preocuparile edililor din alte tari. In Alsacia, de exemplu, se preconizeaza dezvoltarea a ceea ce se numeste “télétravail”, lucrul la distanta pe calculator.
        Surprinzator, o asemenea propunere nu displace patronatului francez, bucuros ca, pe termen lung, nu va mai fi nevoit sa suporte anumite costuri (chiria pentru spatiile profesionale, care este destul de ridicata in Franta sau indemnizatiile pentru transport).
        Demolarile facute in zona Berzei Buzesti pentru bd Uranus sunt inutile si din acest punct de vedere, ca si constructia a mii de mp de spatii de birouri, acestea risca sa devena anacronice intr-un viitor poate nu chiar asa de indepartat pe cat ne-am putea imagina.
        Oprescu nu s-a oprit doar din citit (are un nume predestinat), el este complet pe dinafara in ceea ce priveste Bucurestiul si la polul opus fata de preocuparile edililor din majoritatea tarilor europene, grijulii cu reducerea poluarii, crearea a cat mai multor zone pietonale, marirea spatiilor verzi, protectia cladirilor de patrimoniu cu mentinerea lor in circuitul turistic.
        Va voi reda articolul care a aparut recent in DNA (Dernières Nouvelles d’Alsace), dar si pe alte site-uri, despre dezvoltarea muncii la distanta.
        Nu e un concept nou, insa e dificil de pus in practica si nu din cauza conditiilor tehnice, mai mult din cauza mentalitatilor; el poate fi pus in practica si la Bucuresti, poate ca Salvati Bucurestiul prin Nicusor Dan sau alte ONG uri, pot propune asa ceva, un parteneriat PMB -patronat sau ONG- patronat, ma rog.
        Daca patronilor li s-ar acorda facilitati pentru eliminarea deplasarilor inutile ale personalului, cu siguranta ar accepta, greu, dar ar face-o. Reducerea timpului petrecut intre domiciliu si locul de munca este o preocupare veche, ea fiind facilitata actualmente de catre dezvoltarea internetului.
        Bineinteles, nu poate cuprinde toate domeniile, dar fie si partial ar fi un inceput (ma gandesc in primul rand la informaticieni, apoi la contabili, functionari, chiar si politicieni, chiar si PMB – sedintele ar putea fi tinute online, ar putea participa mai usor si societatea civila, asta ca sa dau un exemplu; plus ca din cate am inteles dl primar nu prea agreaza venitul la birou la prima ora, iar pentru deciziile pe care le ia si care desfigureaza Bucurestiul, mai bine ar sta acasa, dar asta e alta poveste).
        In Strasbourg, de exemplu, exista parking-uri la intrarea in oras, legate cu mijloacele de transport in comun (tramvai si autobuze); pretul pentru aceasta formula este interesant; decat sa se construiasca un parking in plin centru, distrugandu-se si vestigii arheologice asa cum s-a intamplat la Universitate, mai bine s-ar cauta ceva similar.

        http://lccy.fr/general/mettre-l%E2%80%99alsace-au-teletravail/

        Va redau o parte din acest articol, banuiesc ca majoritatea celor care consulta acest site cunosc franceza, daca nu, pot reveni cu traducerea textului:
        Le stress des déplacements quotidiens du domicile au travail, le développement des usages numériques et du très haut débit, une plus grande sensibilité au « coût carbone » pourraient bien accélérer la conversion au télétravail, ici en Alsace.

        Chef d’entreprise à Reichstett, Jean-Christophe Uhl a le sens de la formule : « Tout le monde se déplace au travail, comme autrefois on se déplaçait au point d’eau. Mais aujourd’hui, avec la révolution numérique et le très haut débit qui doit se développer en Alsace, on vit une révolution identique à celle de la mise en place des réseaux d’adduction d’eau potable ». Dans la foulée, il prend l’exemple d’un collaborateur de la société qu’il dirige, UBI (Uhl-Bonaventure Informatique) : « il travaille ici à Reichstett et habite Obernai, cela représente de 1h à 1h30 de trajet par jour. Demandez à n’importe quel chef d’entreprise de reporter sur une Googlemap le lieu de résidence de ses salariés, il aura des surprises » !

        Le coût carbone des « migrations pendulaires »

        La durée des trajets domicile-travail, pèse de plus en plus sur le moral des actifs. Si, au coeur de l’agglomération strasbourgeoise, les transports en commun ont conquis une place non négligeable (15% des trajets quotidiens en 2009), la voiture continue de régner dès la première couronne, celle des villages de la CUS : là, 68% des déplacements se font en voiture, 7% en transports en commun. L’accès à Strasbourg et aux pôles d’activités situés au nord et au sud, constitue aussi un casse-tête auquel se confrontent des dizaines de milliers d’Alsaciens, chaque jour. Et le controversé Grand contournement ouest qui doit détourner de l’A35 quelque 40 000 véhicules en transit, ne résorbera pas entièrement l’embolie des entrées de ville. Les dernières données détaillées disponibles sur les « migrations pendulaires » figurent dans le recensement de 1999 : on comptait alors 50 000 actifs convergeant les jours ouvrés vers la CUS, dont 87% à bord d’une voiture …

        C’est là qu’intervient le troisième élément : le coût carbone des « migrations pendulaires ». Les transports contribuent dans des proportions importantes aux pics d’ozone par temps chaud et sec, en produisant des polluants primaires, et aux pollutions aux particules par temps froid et sec l’hiver. « Une des grandes avancées dans le domaine de l’informatique, ces dernières années c’est la possibilité de pouvoir effectuer de nombreuses tâches, n’importe où ».

      • Trotki

        Stimate MC,

        E foarte buna critica dar depinde si cum o faci. Acest grup critica si iar critica… ce fac altii.Sunt curios daca ati avea PUTEREA sa faceti dumneavoastra si altceva in afara de critica ce proiecte ati dezvolta…Ar putea sa para interesant un proiect de genul “sa lasam latrina in fundul curtii”? Este interesant faptul ca vorbiti de un oras pentru oameni… Acceptati ca reprezentati o minuscula parte a bucurestenilor dar ignorati faptul ca majoritatea doreste sa vada acest bulevard Uranus cat mai repede finalizat cu sau fara acea hala. Evident poate dumneavoastra aveti dreptate si majoritatea se inseala dar daca ar fi invers ? Comunistii erau o minoritate care stia mai bine ce este binele poporului, nu? Evident sunt multe lucruri care se fac de catre autoritati si sunt facute prost, in opinia mea, dar au in spate legitimitatea votului. Atat timp cat nu o sa vina altii cu alte proiecte, legitimate prin vot, care sa negocieze si sa impace si trecutul si prezentul si viitorul “lupta de clasa” in urbanism va continua.

        • admin

          domnu’ Trotzki, dvs. faceti acea greseala de baza, datorita careia nu se poate duce o discutie de principii:
          veniti cu parerea ca “cine nu poate face mai bine, sa taca din gura”. Dupa acest principiu, nimeni n-ar mai avea voie sa discute nimic. Dar, ca o precizare: redactia acestul sit e formata din specialisti in arhitectura, urbanism, jurnalistica si geografie economica. Stim foarte bine despre ce vorbim. Comentariul dvs. indica insa ca nu urmariti firul argumetelor, ci dati cu parerea.

          Iar in rest, confuzii la gramanda, nu mai intru in detalii. Mai ales obiceiul de a compara orice adversar dintr-o discutie cu comunismul/comunistii e de prost gust si complet ilogic.

          • Trotki

            Dragi toarasi si pretini,

            Comparatia cu comunistii mie imi pare si LOGICA si de BUN SIMT. Degeaba va suparati ca nu urmaresc “firul argumentelor” si imi permit sa dau cu parerea. Este logic sa blochezi traficul in Bucuresti ? Este logic sa te opui investitiilor ? Este logic sa nu tii cont de ce vor cetatenii ? Eu astept de la autointitulata “societate civila” un portofoliu de proiecte…Aveti sau nu aveti asa ceva ? Asta era intrebarea…daca aveti de ce nu le prezentati ? Daca nu aveti macar nu bagati bete in roate dezvoltarii acestui oras.

          • Trotki

            Rudyard Kipling
            DACĂ

            Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea
            În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
            De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
            Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
            De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură;
            De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;
            De nu răspunzi la ură tot cu ură
            Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;

            Dacă visezi – dar nu-ţi faci visul astru;
            De poţi să speri – dar nu-ţi faci jindul ţel;
            De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
            Mereu senin şi în acelaşi fel;
            Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită
            De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost;
            De poţi ca munca vieţii, năruită,
            S-o faci de la-nceput precum a fost;

            Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată
            S-o pui, făr’a clipi, pe-un singur zar
            Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
            Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;
            De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,
            Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
            Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
            Decît Voinţa ce le ţine sus;

            Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată
            Ca şi-n Mulţime – nu străin de ea;
            Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
            De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
            Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,
            Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
            atunci: a ta e Lumea asta mare
            şi, mai mult, fiul meu: atunci – eşti Om!

  • George Petrineanu

    Am o sugestie. Pe acest sait ar avea un bun efect sa se faca o prezentare succinta (cu fotografii potrivite) ale halelor alimentare din diverse orase ale lumii. In Romania inca nu s-a inteles ca halele sunt shic, atricatii turistice, locuri exclusive, locuri de adunare pentru comunitate (cu minirestaurante etc) deci nu o maghernita imputita de unde sa iei resturi pe nimica toata.
    Iata in google halele din Stockholm. Tot de pe net s-ar mai putea aduna informatii despre vestita hala saptamanala din Loulé, Portugalia, la care vin autocare pline cu straini.

    Daca noi romanii obisnuiti nu ne educam (alfabetizam) in ale civilizatiei (am exemple concrete, stiu ce vorbesc), ce sa le mai cerem ,,leaderilor” nostri, ca doar nu au cum sa fie mai alfabetizati decat noi. Cati dintre noi isi pun pe lista atractiilor o hala de mancare cand viziteaza Franta, Italia, Germania etc?

    https://www.google.se/search?hl=sv&newwindow=1&q=stockholm+food+halls&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&biw=1199&bih=805&pdl=300&wrapid=tljp1345709989916054&um=1&ie=UTF-8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=Bug1UPrkJNPZ4QTU6ICABA

    • admin

      draga domnule Petrineanu, va multumim pentru sugestie! e binevenita! Daca se intampla sa aveti un pic de timp, ne-ati fi de ajutor, cu o selectie a halelor interesante. Daca doriti, puteti scrie chiar un mic articol, si va promitem sa-l punem aici in sit, cu multumirile de rigoare. Redactia sitului nu are momentan prea mult timp liber, din pacate, ca sa faca ea insasi aceste lucruri…

  • I LOVE HOCKEY

    CARE PARINTI AU FOST DE ACORD SA INCHIDA PATINOARUL ?

    Te doare capul astia MINT DE INGHEATA PATINOARUL…

    Patinoarul lui Tiriac povesti pentru U8… De la U 10 in sus nimeni nu le mai fumeaza !

    http://www.dolce-sport.ro/sporturi/hochei/patinoarul-mihai-flamaropol-nu-se-va-redeschide-vezi-cum-arata-aici-ai-imagini-30099/

    SALVATI PATINOARUL FLAMAROPOL…SALVATI HOCHEIUL….SALVATI COPII DE LA PATINAJ SI HOCHEI ….DE BATJOCURA AUTORITATILOR ! SALVATI OAMENII…APOI CLADIREA !

    https://www.facebook.com/groups/flamaropol/

  • I LOVE HOCKEY

    http://www.youtube.com/watch?v=Msli43J-ONk
    Vrem hochei . Vrem Patinoar. Nu vrem sa pierdem tot ce am investit pana acum. Ani de pregatire, ani de efort si speranta.Vrem sa avem continuitate in activitate. Vrem sa pastram acest patinoar, cel putin pana in momentul in care va exista o alternativa decenta de antrenament si sustinerea unor competitii. Vrem sa avem suporteri bucuresteni la meciurile noastre de “acasa” Nu vrem sa jucam meciurile de acasa in alte orase. Bucurestiul este orasul nostru si Patinoarul Flamaropol este casa noastra comuna. Am stat ani de zile in el la pregatire si turnee, in unele zile mai mult decat in propria locuinta.Bun sau rau aici este locul nostru .
    http://www.youtube.com/watch?v=-24DZbZi__g

scrie un comentariu (vezi condiţii)